Africa de Sud a rezistat eroic în fața Noii Zeelande și a obținut cel de-al patrulea titlu mondial la rugby, stabilind un record, sâmbătă, pe Stade de France. Intrând ușor favorită în meci, Africa de Sud a triumfat cu scorul de 12-11 în fața Noii Zeelande. Finala a fost urmărită de peste 80.000 de spectatori, printre care s-au aflat numeroase personalități, inclusiv Rita Ora și tenismenul Novak Djokovic
Căpitanul echipei neozeelandeze, Sam Cane, a fost eliminat printr-un cartonaș roșu, devenind astfel primul jucător eliminat într-o finală de Cupă Mondială de rugby. Decizia de a-i acorda cartonașul roșu, pentru un placaj periculos, a fost luată după o revizuire video chiar înainte de pauza meciului. Din acea clipă, echipa Noii Zeelande a fost redusă la 14 jucători pentru restul meciului.
Flankerul neozeelandez Shannon Frizell a primit, de asemenea, un cartonaș galben în minutul 3 pentru o intervenție asupra lui Bongi Mbonambi. Acesta a fost doar al doilea cartonaș galben arătat într-o finală de Cupa Mondială de Rugby.
Chiar dacă au jucat cea mai mare parte a meciului cu un jucător în minus, neozeelandezii au rămas fideli stilului lor de joc bazat pe alergări și au reușit să înscrie singurul eseu al meciului. Cu toate acestea, sud-africanii, conduși de excepționalul Pieter-Steph du Toit, omul meciului, au reușit să înscrie patru lovituri de penalizare, depășindu-și astfel adversarii.
Cu acest triumf, Africa de Sud își adaugă cel de-al patrulea titlu mondial, alăturându-se celor din 1995, 2007 și 2019. Echipa devine astfel prima din istoria Cupei Mondiale de Rugby care câștigă turneul de patru ori. Noua Zeelandă își dorea, de asemenea, al patrulea titlu mondial, după succesele din 1987, 2011 și 2015.
Rezumatul meciului
Partida a început dramatic, cu un cartonaș galben acordat încă din minutul 3. Mijlocașul Pollard a transformat penalitatea și a adăugat o nouă lovitură în minutul 12. Neozeelandezii așteptau cu nerăbdare să afle dacă cartonașul galben va fi transformat în roșu.
Din fericire pentru ei, Frizell a revenit pe teren, contribuind la obținerea unei penalități pe care Richie Mo’unga a transformat-o, reducând astfel deficitul la jumătate. Pollard a răspuns cu o lovitură de la distanță, dând Africii de Sud un avantaj de 9-6 la sfârșitul primului sfert.
În mijlocul primei reprize, Cane a comis un placaj periculos asupra centrului sud-african Jesse Kriel, primind cartonaș roșu. Reduși la 14 jucători, neozeelandezii au fost presați, iar Africa de Sud a capitalizat situația cu o altă penalitate chiar înainte de pauză, ducând scorul la 12-6. Merită menționat că nicio echipă nu a reușit să revină și să câștige după un deficit la pauză în istoria finalelor Cupei Mondiale.
Chiar și cu un jucător în minus și cu istoria împotriva lor, echipa Noii Zeelande nu a cedat. Beauden Barrett a înscris un eseu în minutul 50, primul primit de Africa de Sud în patru finale de Cupă Mondială. Din păcate pentru neozeelandezi, Mo’unga a ratat transformarea, menținând scorul la 12-11.
De acolo, echipa sud-africană și-a păstrat avantajul, ieșind victorioasă cu scorul de 12-11. Deși nu au marcat niciun eseu, sud-africanii au exercitat presiune constantă și au dominat posesia. Noua Zeelandă a făcut tot posibilul, dar nu a putut depăși handicapul numeric.
Controverse cu privire la arbitraj după finală
Multe voci au criticat numărul mare de penalty-uri și cele cinci cartonașe (unul roșu și patru galbene) acordate în timpul meciului. Wayne Barnes, unul dintre cei mai experimentați arbitri de rugby (111 teste), a fost în centrul controversei. Arbitrul britanic, în vârstă de 44 de ani, i-a acordat cartonașul galben căpitanului neozeelandez Sam Cane, care ulterior a fost transformat în roșu după o analiză video.
S-a raportat că Barnes a primit amenințări cu moartea din partea suporterilor după meci. Nu este pentru prima dată când Barnes se confruntă cu astfel de amenințări; a mai primit amenințări din partea fanilor neozeelandezi în 2007, după ce a arbitrat meciul în care Noua Zeelandă a fost învinsă de Franța în Cupa Mondială.
